În condițiile, în care noi nu putem sconta pe instituțiile statului, mizăm pe societatea civilă, care poate exercita presiuni asupra puterii cu ajutorul diferitor acțiuni. Spre exemplu, acțiunile de protest, anunțarea unor probleme prin apelurile publice sau promovarea inițiativelor legislative, îndreptate spre combaterea problemelor, depistate în investigația jurnalistică.

Una dintre chestiunile principale pe care le adresează auditoriul vostru după ce face cunoștință cu investigarea ziaristică este: ”Și mai departe?” Auditoriul care în afară de obținerea informației în cadrul investigației, așteaptă firește că cei vinovați vor fi atrași la răspundere. Spr regret, în țările Europei de Est, deocamdată, mai rar cazul investigat este urmat de inițierea procedurii penale și demisia funcționarului. De fapt, nu e obligația jurnalistului investigator să insiste asupra atragerii figuranților din materialul său la răspundere potrivit legii. Efectiv, jurnalistul trebuie să fie pe deplin mulțumit dacă a investigat conștiincios cazul și a informat corect opinia publică.

Dar. Dacă ziaristul este cointeresat să fortifice interesul auditoriului său față de investigații, demonstrând că acestea au un sens și se soldează cu rezultate, el trebuie să stabilească relații de colaborare cu ONG de drept și anticorupție. Organizațiile publice de acest profil pot exercita o presiune mare asupra organelor de drept și figuranților investigațiilor, cerând ca ultimii să fie atrași la răspundere sau să fie încetată delapidarea finanțelor publice, la care s-au referit jurnaliștii.

 

Exemplu al unei colaborări de succes a jurnaliștilor și activiștilor civili este activitatea comună a investigatorilor și organizației non-guvernamentale Centrul de contracarare a corupției (CCC). După publicarea investigațiilor jurnalistice, activiștii CCC personal depuneau cereri în organe de drept sau judecătorii în vederea atragerii figuranților publicațiilor la răspundere.

În rezultatul acestora, peste douăzeci de funcționari ucraineni au fost demiși din funcțiile lor după publicarea investigațiilor ziaristice. Printre aceștia: vice procurorul general al Ucrainei, vice ministrul afacerilor interne, președintele Serviciului de stat pentru geologie și subteran. În privința unei serii de funcționari au fost intentate dosare penale privind îmbogățirea ilegală, însușirea mijloacelor bugetare etc.

În plus, colaborarea ziariștilor investigatori cu CCC și secția ucraineană a organizației internaționale prestigioase ”Transparency International” a rezultat elaborarea modificărilor în legislația privind desfășurarea achizițiilor de stat. Aceste modificări au permis scoaterea din umbră a mijloacelor bugetare în valoare de miliarde de hrivne. Jurnaliștii investigatori au participat activ la elaborarea legislației privind lustrația și declararea electronică a bunurilor funcționarilor.

 

 

Colaborarea cu ONG este obligatorie într-o societate cu democrație slabă. În țările cu un nivel înalt de corupție și organe de drept controlate politic, cei care luptă cu corupția, spre exemplu, jurnaliștii sau activiștii, se simt solitari. Uneori, jurnaliștii scriu articole perfecte și efectuează investigații minunate, menite să răstoarne întreaga clasă politică, însă politicienii înșiși păstrează tăcere în privința faptelor elucidate, la fel, acțiunilor ulterioare și reacțiilor la cazurile depistate.

Aproape fiecare publicație este însoțită de o adresare corespunzătoare către organele de drept. Noi neapărat anunțăm că ne-am adresat la organele de drept și rugăm ziariștii să solicite comentarii de la serviciile de presă ale acestor organe sau persoane-cheie. Informația despre unele dintre investigațiile noastre noi am difuzat-o cu ajutorul scrisorilor personale în adresa deputaților și altor funcționari implicați, inclusiv peste hotare

 

Exemple pozitive de colaborare a jurnaliștilor-investigatori cu societatea civilă sunt și în Moldova, unde corupția în sistemul justiției rămâne o problemă complicată. În anul 2010 reporterii ”Ziarului de Gardă” au scris câteva articole despre judecătorii care au îndreptățit torturarea de către poliție a tinerilor care participau la acțiunile de protest, însă efectul a fost nul, deoarece sistemul de stat nu a reacționat la aceste materiale. Atunci redacția și-a pus scopul să scrie despre un singur judecător, depistându-i toate erorile, până u va fi exclus din sistem. Cu timpul la aceste eforturi s-au aliat reprezentanții societății civile – activiștii care difuzau articolele și le discutau în public. În ele din urmă, dosarula fost inclus în agenda Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM). În timpul ședințelor ONG, preocupate de chestiuni juridice și domeniul mass-media, a fost organizat un flashmob și alte acțiuni în fața CSM. În cele din urmă, judecătorul cu pricina a fost disponibilizat anume în virtutea presiunilor din partea mass-media și societății civile. Ulterior, după campanii în comun ale mass-media și societății civile, au fost demisionați încă câteva zeci de judecători. Pentru aceasta nu au mai fost nevoie de multe articole. Unii judecători au dat în demisie după examinarea unui singur caz.

În continuarea acestora, au fost organizate câteva campanii paralele, coordonate cu jurnaliștii și reprezentanții societății civile. Centrul investigațiilor jurnalistice, de regulă, organizează dezbateri după publicarea unor materiale senzaționale, adresând interpelări persoanelor responsabile cu solicitarea de a reacționa efectiv la semnale.


Rezultatele căutării pentru: Dorin Popovici
Zia­rul de Gardă

 

ONG, activiștii, juriștii și chiar deputații în Parlament foarte frecvent utilizează materialele și demascările ”Hetq”, când intenționează să-l tragă pe cineva la răspundere. În majoritatea cazurilor ”Hetq” își îndeplinește funcția – publică datele demascatoare, după care sarcina altora este de a organiza campanii, reieșind din faptele dezvăluite, sau să abordeze chestiunile problematice în Parlament. Secția armeană a ”Transparency International ” după rezultatele lucrării”Hetq„, de regulă, cere oferirea unor detalii suplimentare și atragerea celor vinovați la răspundere. Uneori, pe demascările ”Hetq„ sunt structurate rapoartele ”Transparency International-Armenia”, iar”Hetq”, la rândul lui, aplică rapoartele ”TI-Armenia„, de unde se inspiră cu noi idei pentru noi investigații.


Citeşte mai mult
Lucrul cu bazele de date