Temele pentru viitoarele investigații ziaristice le găsim, adresându-ne la câteva surse de bază.

 

Noutăți 

Lucrul jurnaliștilor investigatori și reporterilor din redacțiile de ultime știri este asemănător, dată fiind comunitatea scopurilor. Reporterii de la ultimele știri informează publicul cu privire la toate evenimentele semnificative, care au loc în oraș și țară. Cercetătorii aleg din șirul acestora evenimentele de rezonanță, clarifică cauzele și persoanele vinovate. 


Astfel, una dintre cele mai importante surse de teme
pentru investigațiile ziaristice – este fluxul informațional al celor
mai populare mijloace de informare în masă. 


Monitorizarea permanentă a noutăților permite identificarea unor teme foarte interesante. Accidentele excepționale, declarațiile politicienilor, acțiunile de protest – totul ce constituie conținutul fluxului informațional, poate deveni obiectul unei investigații ziaristice.

Este foarte important să observăm reacțiile publicului după plasarea noutății. De regulă, pe paginile web ale mass-media din Internet sunt prevăzute rubrici pentru comentarii. Ele pot conține noi detalii, pot sugera idei utile pentru scopurile investigației. După publicarea noutății, la redacție pot parveni la fel apeluri telefonice, scrisori sau sms-uri cu impresiile oamenilor și cu noi detalii privind evenimentul.

 

În decembrie 2012, în mass-media moldovenești a apărut o informație scurtă despre un accident - la vânătoare, din întâmplare, a fost ucis un om. Atunci ziariștii investigatori au stabilit că nefericita victimă a fost un om de afaceri solid, iar ceilalți ortaci, participanți la partida de vânătoare erau judecători, procurori, politicieni de prim rang, printre aceștia făcându-se remarcați procurorul general și președintele Curții de Apel al Republicii Moldova. După publicarea primului material al investigației, la redacție prin poșta electronică au parvenit alte informații de la persoane care cunoșteau detalii, însă nu erau pregătite să le facă publice. În cele din urmă, de asasinarea omului de afaceri a fost acuzat un judecător, vicepreședinte al Curții de Apel. Istoria de vânătoare a avut răsunet și a generat critici în adresa întregii clase politice a Moldovei.

Dosare ZdG: Deputaţi, miniştri, consilieri, judecători, oameni de afaceri — vânătorii „de elită”
din „Pădurea Domnească”

Zia­rul de Gardă

Rețelele sociale

Rețelele sociale permit monitorizarea evenimentelor și temelor, despre care comunică bloggerii, activiștii și, pur și simplu, oamenii neindiferenți. Nu rareori rețelele sociale sunt mai operative, decât fluxurile informaționale redacționale, deoarece transmit informație direct de la locul evenimentului. Rețelele sociale oferă, la fel, posibilitate investigatorului să stabilească contacte cu martorii oculari ai incidentului sau cu victimele, să vorbească cu experții.

Este important să alcătuim propria listă de persoane, pe care le monitorizăm în rețelele sociale: ele se pronunță pe teme foarte importante pentru societate, difuzează detalii importante, deci, fac lucruri improprii unor mijloace de informare în masă supuse unui control politic. Pe listă putem introduce bloggeri, activiști, purtători de informație specifică, organizații publice.

 

Un exemplu perfect de utilizare a informației din rețelele sociale reprezintă investigația în dosarul ”Bellingcat” privind prăbușirea avionului MH17 în spațiul aerian din estul Ucrainei pe 17 iulie 2014. Ziariștii investigatori au analizat informația deschisă și general-accesibilă, inclusiv posturile din ”Twitter” și, pe această bază, au adunat dovezi privind circumstanțele tragediei.

 

Исследование открытых источников по MH17
Bellingcat

 

Un alt procedeu important de utilizare a rețelelor sociale este monitorizarea politicienilor, deputaților în Parlament sau oricăror altor persoane care au atribuție la finanțele publice și pot fi acuzate de spălarea banilor, influențe abuzive etc. Există prea multe investigații, întemeiate pe declarații, comentarii, fotografii din profilurile politicienilor, membrilor Guvernului, procurorilor, judecătorilor. 

 

Rețelele sociale, fiind o sursă importantă de informație, în același timp, comportă multe riscuri de dezinformare. Există mai multe conturi false sau dubioase ce promovează adesea informații cu privire la subiecte importante pentru societate, dar operează cu date complet false sau parțial false și parțial adevărate. Pentru un jurnalist, este foarte important să se asigure că profilurile personalităților, citate de el, sunt veridice, verificând fiecare porție de informație. Spre exemplu, recent în Moldova a fost lansată o aplicație, care ajută fiecare utilizator pe Facebook să identifice conturile false.

 

Registrele deschise și bazele de date

”Sfatul meu ziariștilor investigatori începători – încercați să consultați mai întâi de toate registrele și bazele de date, verificați câțiva politicieni și oameni de afaceri în vederea proprietăților mobiliare și de alt gen ale acestora, firmelor etc. Aceste structuri sunt atât de corupte că efectiv întotdeauna puteți găsi ceva dubios sau ilegal” 

 

În ultimul timp, în multe țări, informația despre proprietate și finanțele publice devine tot mai deschisă. Sub presiunea societății, guvernele creează portaluri deschise și registre de proprietate asupra bunurilor imobiliare, automobile, de proprietate în afaceri. Sunt deschise pentru acces public deciziile judiciare și achizițiile publice. Monitorizarea regulată a acestor baze de date se poate solda cu identificarea unor teme interesante pentru investigații cu privire la îmbogățirea ilicită a funcționarilor sau a abuzurilor în domeniul finanțelor publice.

 

.

.

Un exemplu clasic de asemenea investigație a devenit materialul ziariștilor ucraineni Iurie Nikolov și Olexa Șalaiskii ”Sondă pentru Boico”. În publicație era descrisă schema, potrivit căreia o companie de stat a achiziționat o platformă de foraj prin intermediul unei firme, drept care bugetul țării a fost prejudiciat cu 150 milioane de dolari. Acest material a fost unul dintre primele care descria proporțiile corupției în anturajul președintelui Ianukovici imediat după accederea acestuia la putere. Temei pentru desfășurarea investigației a servit informația din registrul achizițiilor publice.

Вышка для Бойко
Юрий Николов, Алексей Шалайский, «Зеркало недели. Украина»

 
 


Trimitere la capitolul cu
bazele de date

Informația de rezonanță din surse

Acest procedeu de căutare mai este supranumit ”scurgere”. În pofida conotației negative a cuvântului "scurgere", procedeul nu conține nimic detestabil - cu condiția că jurnalistul respectă regulile de manipulare a acestui tip de informații. Trebuie menționat faptul că una dintre investigațiile celebre în istoria jurnalismului a fost construită pe ”scurgere”. Este vorba despre seria de publicații ale ziarului "The Washington Post” despre „scandalul Watergate” în anii șaptezeci ai secolului trecut. Această investigație jurnalistică și rezonanța pe care a produs-o, în cele din urmă, au dus la demisia președintelui american Richard Nixon. Sursa, care ”turna” reporterilor de la ”The Washington Post” informația despre activitățile ilegale din jurul lui Nixon, a fost un colaborator anonim al serviciilor de securitate supranumit ”Gâtiță adâncă”. Doar peste treizeci de ani a devenit cunoscut faptul că sub acest supranume se ascundea vicedirectorul FBI al SUA Mark Felt.

Sursele pot accepta să transmită informația jurnalistului investigator pe diferite motive: cineva din răzbunare, altul întru exercitarea dreptății, al treilea – din considerente politice. Este cazul ca investigatorul să știe despre mobilul "turnătorului" (deși acest lucru nu întotdeauna este posibil), mai ales dacă este vorba despre o scurgere anonimă.

În lucrul cu scurgerile sunt trei reguli-cheie:

  1. Convingeți-vă că informația pe care ați obținut-o este veridică;
  2. Oferiți dreptul la comentariu figurantului scurgerii;
  3. Utilizați alte surse deschise care ar confirma informația.

 

 

Odată cu respectarea consecventă a acestor trei reguli, "turnarea" devine o sursă importantă și folosită pe scară largă de subiecte pentru jurnalismul de investigație. Este Important să reținem că, în lucrul cu asemenea tip de informații, se impune respectarea tuturor regulilor, dar nicidecum aplicarea selectivă doar a uneia dintre acestea.

 

Exemplu ilustru al lucrului profesionist al jurnaliștilor cu o asemenea informație ”turnată” este proiectul internațional ”PanamaPapers». Este o investigație globală cu participarea a sute de jurnaliști din 80 de țări cu privire la utilizarea companiilor off-shore de către politicieni, oameni de afaceri și alte persoane influente. Investigația se bazează pe zeci de mii de documente din corespondența multianuală a unuia dintre cei mai mari registratori off-shore mondiali – compania panameză ”Mossack&Fonseca”.

De la prim-miniștrii Marii Britanii și Islandei până la președinții Ucrainei, Rusiei și Argentinei. De la regele saudit până la fotbalistul din "Barcelona" – în total mai mult de 140 de persoane binecunoscute și câteva sute de rude implicate erau proprietari ai activelor off-shore secrete.

Timp de aproape un an, jurnaliști din diferite țări, urmând regulile de bază ale lucrului cu scurgerile, au verificat informațiile obținute, au dezvăluit legăturile cu off-shore și au solicitat comentariile figuranților.

Pe 03 aprilie 2016, pretutindeni în lume, au fost publicate concomitent zeci de investigații ale acestei arhive masive. În opinia multor analiști politici, lumea după publicarea "PanamaPapers” niciodată nu va mai fi ca înainte. Această investigație internațională a ridicat probleme importante de responsabilitate si onestitate în mediul politicienilor, precum și de practică vicioasă privind crearea unor paradisuri fiscale confortabile pentru cei aleși.

 

În ”Dosarul panamez” s-au conținut referințe și la regiunea ”Parteneriatului Estic”. În rândul acestora merită a fi menționată investigația colegilor armeni care au dezvăluit legăturile general-maiorului de justiție Migran Pogosian cu companiile off-shore peste hotare. În rezultatul investigațiilor, funcționarul corupt și-a dat demisia, iar procuratura a intentat în privința lui un dosar penal.

Завоевавший Панаму армянский генерал
Кристине Агаларян, Эдик Багдасарян | HETQ.am

 

”Marele ghem”

Uneori, jurnalistul se poate confrunta cu o temă de proporții și, pentru o investigație calitativă, aceasta e bine să fie împărțită în mai multe materiale. Acest lucru servește și intereselor publicului: un subiect complex, împărțit în mai multe publicații, este perceput și memorizat mai bine de cititor sau spectator. Avantajul pentru un jurnalist este că decade necesitatea de a căuta o nouă temă.

 

Mai jos sunt reproduse mai multe articole mici despre judecători corupți în Moldova,
despre salariile lor modeste și averile imense.

Cum arată casele judecătorilor de la CSJ
Victor MOŞNEAG, Zia­rul de Gardă